Elevul Dima dintr-a şaptea

La ce-ţi folosesc atâtea cunoştinţe, dacă nu ţtii să-ţi conduci inima? Cu ea nu se glumeşte. E cauza atâtor nenorociri şi uneori aduce chiar moartea.

Nu stau ele, muierile, fără bărbaţi, nici să le pici cu ceară.

„Cine nu luptă pentru ideal se consideră decedat.”

Numai când se va favoriza dezvoltarea liberă a pasiunilor omeneşti atât de dezaprobate, abia atunci oamenii vor fi fericiţi.

o femeie nu trebuie să renunţe la mândria ei, oricât ar suferi din pricina dragostei, ci să aştepte ca bărbatul să-i ceară el ceea ce voieşte ea să-i dea cu atâta ardoare.

Dragostea unei fete este aproape o pietate. Nimic pe lume nu dă impresia de ceva suav, celest, ideal, ca dragostea aceasta pudică şi tremurat… Cine răneşte inima unei copile este un ucigaş mai odios decât acela care ridică viaţa unui om…

ce greu e să jertfeşti hatârul care e lângă inimă pentru dreptatea care stă deoparte!

Ştiţi ce înseamnă în dialectul provensal le ministre? Ei bine, măgarul care merge înaintea oilor.

Între ştiinţele materiei inerte şi cele ale fiinţei vii e o catastrofală inegalitate, şi această lipsă de echilibru duce fatal la degenerescenţa omului. În timp ce primele ştiinţe au înflorit şi ne-au dat civilizaţia de astăzi, celelalte, care studiază fenomenele vieţii, bâjbâie încă în întuneric.

Aşa sunt elevii noştri: nu pot să iubească decât… veşnic.

E o crimă îngrozitoare să sugrumi atât de brutal cei dintâi fiori ai dragostei ce răsar în sufletul unui adolescent.

-Aoleu, băiatul mamei, ce of avuseşi la inimă, de ţi-ai stins luminiţele ochişorilor? Cine te întristă de moarte, stejărelul mamei, de întorseşi spatele lumii, că nu mai vrei nici s-o vezi, nici s-o auzi? Of-of-of, cum o să rabde pământul-pământelul, ân burta lui, atâta tinereţe şi mândreţe, voinicul babei, voinicel? De ce-ţi lăsaşi mireasa să se căineze pe mâini străine şi făcuşi casă cu Recea şi Neînduplecata?

Pentru un mort, cea dintâi noapte în cimitir e ceva groaznic, înspăimântător. După asta, se obişnuieşte încetul cu încetul.

Ma naissance n’aportera pas le moindre profit a l’univers. Ma mort ne diminuera ni son immensite, ni sa splendeur. Personne n’a jamais pu m’expliquer pourquoi je suis venu, pourquoi je partirai. – Omar-Khayyam

-Revolta, băieţi, este surparea prestigiului autorităţii şi înlocuirea ei cu altă forţă neautorizată.

marele eveniment al dragostei este clipa când goliciunea iubitei se relevă bărbatului.

„Stăruieşte şi vei izbuti, până la urmă. O fată care iubeşte este toată o jertfă pe altarul dragostei.”

Ceea ce am învăţat şi mi-a împodobit sufletul a fost mai mult din cărţi, aceste bune şi docile prietene, care nu se plâng de oboseală când le citesc toată noaptea. La şcoală am învăţat să mint când trebuie, şi mai ales când nu trebuie, să fumez, să fac chefuri, să-i urăsc sau să-i dispreţuiesc pe dascăli pentru multele lor metehne.

cuvântul doare mai mult decât fapta, iar limba e mult mai ascuţită decât sabia.

…Afară e mai puţin întuneric decât în mine.

Unde-i lumina ochilor care o scălda în strălucire, unde-i frăgezimea făpturii, unde-i vioiciunea de căprioară?

Aut Caesar – aut nihil!

O zi grea de lacrimi coboară în trecut.

e o fericire să verşi atât de multe lacrimi, încât să nu mai poţi plânge

Viaţa nu are nevoie decât de iubirea simplă, de toate zilele, cu scopul ei cert. Marile pasiuni înfruntă timpul, legile firii, toată orânduiala lumii, în goana lor nebună, fără ţintă şi fără frâu. Şi-şi ard aripile, asemenea fluturelui care râvneşte lumina prea orbitoare pentru el.

Fericirea e scurtă ca fulgerul care umple cerul de lumină. Dacă trăieşte mai mult, se spubleră, nu mai este ea li trebuie să-i dăm alt nume.

O, vis al vieţii studenţeşti
Din vremuri dispărute,
De ce nu vii să înfloreşti
Simţiri ce azi stau mute?
Zadarnic stau şi mă gândesc,
Eu urma nu ţi-o mai găsesc…
O, jerum, jerum, jerum,
O, quae mutatio rerum!

Sfârşit

Anunțuri

3 răspunsuri

  1. pentru vorbitorii de latina , imi poate traduce si mie cineva versurile :
    O, jerum, jerum, jerum,
    O, quae mutatio rerum! … ?

  2. pentru vorbitorii de latina , imi poate traduce si mie cineva versurile :
    O , jerum, jerum, jerum,
    O, quae mutatio rerum! … ?

  3. Mi s-a parut cea mai buna carte.
    Cat despre versuri, si eu as vrea sa aflu ce inseamna.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: