Ce să-mi amintesc?

Ştii cum e chestia aia când te întreabă câte cineva: „Mă, nene, dacă ai muri mâine seară la ora 00:00, ce-ai mai face în timpul care ţi-a rămas?” Eh, să dea dreacu’ aşa mă simt io acum: ca şi când mâine noapte totul s-ar termina subit. Şi numai eu ştiu asta. Restul se poartă de parcă nu s-ar întâmpla nimic. Şi chiar aşa e. Dar, pentru că trece anul am aşa o senzaţie de sfârşeală. Şi mi-am amintit că m-am gândit mai demult la chestia asta cu ultima zi de trăit. E în tot felu’ de teste şi alte d-astea. Io mă gândeam că dacă ar fi să ştiu că mor mâine mi-aş lua o sticlă de vin roşu sec sau demisec, un pahar, m-aş aşeza pe un scaun, de preferat într-un loc aşa mai în natură ca să pot privi cerul şi aş aştepta.
Dar, nu e cazul acum. Treaba e alta. M-a prins o febră aşa de ultima sută de metri şi mă tot gândesc ce mai am de făcut până se termină anul. Mă tot gândesc ce mai am de luat, de pregătit, de parcă aş pleca undeva.
Chiar cred că uit ceva, dar ce?