De n-ar fi

De n-ar fi răsăritul în fiece zi,
De rouă n-ar fi, nici flori pe câmpii,
Pe munții viteji de n-are crește pădure,
De s-ar sparge chiar și diamantele dure
N-aș avea bucurie, nici minte, nici țel.
Aș fugi în neștire purtând lanțuri de-oțel
Ce ar vrea să mă țină legat de pământ
Să nu pot să alerg, să trăiesc și să cânt.
Dar eu nu pot fi prins și închis într-o cușcă
Și strivesc cu putere orice demon ce mușcă
Din sufletul celor ce vor a fi liberi
Să aleagă să fie iubiți, să iubească
Și când Soarele intră ușor pe fereastră
Să rămână pierduți în moi așternuturi
Înveliți doar de dulci mângâieri și săruturi.

Spovedanie

de Oana

Miros iarbă, miros flori,
Miros sânge-n lumânări.
Simt credinţa din dorinţă
Şi dorinţa-n umilinţă.
Văd sudoarea din venin
Şi venin pentru puţin.
Caut mângâiere în tăcere,
Dar tăcerea-mi tot în fiere.

Dragoste de tinereţe

de Oana

Să stau la sânul tău cel bun,
Să te mângâi, să te răpun,
Să-ţi sorb aroma cu dichis,
Să înec în lacrimi ochi de-abis,
Să-mi strâng în pumni un Univers
Nenuanţat, dar divers.
O mie tot să-ţi vadă chipul,
Dar numai eu să-ţi simt tipicul.
Să-ţi pun în frunte-o aripioară
Şi să constat, tăcut, că zboară.

Geneza Universului

E curios faptul că arta prezintă cu subtilitate teorii care sunt enunţate de către oameni de ştiinţă cu mult timp după ce au fost inserate în diverse creaţii. Ca să nu mai spun de credinţele populare care îşi regăsesc cu uşurinţă echivalenţe în ştiinţa modernă. Un simplu exemnplu: modelul Genezei Universului (teoria Big Bang) din Scrisoarea I de Mihai Eminescu, care pare-se e inspirat dintr-o scriere indiană veche.

Dar deodat-un punct se mişcă… cel întâi şi singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!…
Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumii…
De-atunci negura eternă se desface în făşii,
De atunci răsare lumea, lună, soare şi stihii…
De atunci şi până astăzi colonii de lumi pierdute
Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute
Şi în roiuri luminoase izvorând din infinit,
Sunt atrase în viaţă de un dor nemărginit.

Dragă Pişti

de Oana

Dragă Pişti, nu pleca!
Nu îmi pecetlui soarta!
Tu ai bani şi ai avere,
Ai norocul meu cu ele.
Nu te duce, nu pleca
Că-mi iei norocu’ şi pacea!
Ai dorinţe…o gramada…
Cine o să mai stea în gardă?
Pişti, dragă, dacă pleci
Toate or să-ţi fie reci.
O să-mi iei gândul cu tine
Gând ce n-o mai fi de bine.
Dragă Pişti, nu-ţi port pică
Dar fără tine-s aşa mică.
Toată vlaga-mi de femeie
Tu o pui acum sub cheie.
Binele ţi-l cauţi tu?
Binele-i aici şi acu’.

Replici

de Mihai Eminescu

POETUL

Tu eşti o undă, eu sunt o zare,
Eu sunt un ţărmur, tu eşti o mare,
Tu eşti o noapte, eu sunt o stea ­
Iubita mea.

IUBITA

Tu eşti o ziuă, eu sunt un soare,
Eu sunt un flutur, tu eşti o floare,
Eu sunt un templu, tu eşti un zeu ­
Iubitul meu.

Tu eşti un rege, eu sunt regină,
Eu sunt un caos, tu o lumină,
Eu sunt o arpă muiată-n vânt ­
Tu eşti un cânt.

POETUL

Tu eşti o frunte, eu sunt o stemă,
Eu sunt un geniu, tu o problemă,
Privesc în ochii-ţi să te ghicesc ­
Şi te iubesc!

IUBITA

Îţi par o noapte, îţi par o taină
Muiată-n pala a umbrei haină,
Îţi par un cântec sublim încet ­
Iubit poet?

O, tot ce-i mistic, iubite barde,
În acest suflet ce ţie-ţi arde,
Nimica nu e, nimic al meu ­
E tot al tău.

Catren la miezu’ noptii

Unde nu e dragoste, sa facem
Si lumea s-o umplem cu sarutari
Caci fara sentiment ne coacem
In chinuri mari si in orori.